PAMBUCCIAN, Kricor (1915-1996)
Personalitate de frunte a medicinii românești, profesor dr., om de știință, considerat cel mai mare anatomopatolog din țară. S-a născut la Adana (Turcia), în ziua de 20 august 1915, din ambii părinți de origine armeană. Evenimentele anului 1915 din lumea otomană, îl obligă pe părintele său să-și ia familia și să se refugieze, la început în Siria, apoi în Liban, Cipru (Larnaca), iar în anul 1924 să găsească adăpost definitiv în România, la Constanța. Clasele primare le absolvă la Școala Evanghelică germană, iar cele secundare la liceul „Mircea cel Bătrân”, unde obține, în fiecare an, premiul I. La terminarea liceului și absolvirea bacalaureatului, tot pe locul I, Kricor Pambuccian este sărbătorit de școală, la Cazinoul din orașul de la mare, cu participarea fanfarei Regimentului 34 infanterie și, onorat cu un premiu special. Ministrul învățământului din acea vreme, profesorul Dimitrie Gusti, prestigios sociolog, aflând de excelentele rezultate ale acestui elev, l-a întrebat ce profesie ar vrea să îmbrățișeze. K. P. a răspuns: „medicina, pentru că vreau să alin suferințele oamenilor”. Între anii 1936-1942, K. P. urmează cursurile Facultății de Medicină din București, pe care le absolvă cu „Magna cum laudae”. Tema tezei de doctorat: „Cancerul experimental chimic”. În 1939, deși încă student, Kricor Pambuccian este numit prin chemare, de către Senatul Universitar București, preparator universitar la catedra de Anatomie Patologică. Parcurge toate treptele universitare până la cea de șef de disciplină. Din anul 1980 trece la Institutul de medicină legală „Mina Minovici”, cu titlul de medic primar, gradul I. Între 1939-1985, lucrează în cercetare la Institutul „Victor Babeș”. A fost medic primar la spitalele Colentina, Colțea, Floreasca, Brâncovenesc și Spitalul Militar Central, cu gradul de medic maior, șef al laboratorului de Anatomie Patologică și Medicină Legală. În timpul războiului, între anii 1942-1945, Kricor Pambuccian este prezent pe front ca medic de batalion la regimentul 10 Vânători. A fost decorat cu Ordinul Sanitar, cu panglică de Virtute Militară cu spade și citat pe Ordin de zi pe Armată, pentru asistența medicală acordată civililor în zonele ocupate (bătrâni, femei și copii), conform unei legi umanitare a Crucii Roșii Internaționale. Era mândru că este veteran de război cu gradul de medic lt. colonel în rezervă. Profesorul universitar, Kricor Pambuccian a știut să îmbine în mod armonios, munca didactică cu cea științifică și sanitară. A participat activ la o multitudine de congrese științifice din țară și din străinătate, unde a susținut referate de specialitate: „Forme atipice de tuberculoză” (Harcov), „Trichineloza” (Wroc-law – Polonia), „Lichenul plan bucal” (Paris), „Tratamentul anchilozei temporo-mandibulare” (Lyon), „Tratamentul bolii reumatismale” (Palma de Majorca), „Parodontopatia” (Istanbul), „Trichineloza” (Miami – SUA), „Leucoencefalita Van Bogaert” (Sofia). A prezentat 300 de comunicări, referate, rapoarte și corapoarte la simpozioanele din țară și a publicat câteva sute de articole în publicațiile anatomo-chimice și experimentale. A scris trei manuale de Morfopatologie și trei monografii: „Trichineloza”, „Microscopia electronică” și „Tumorile cardio-vasculare”. A condus 80 de lucrări de dizertație pentru doctorate în medicină, în țară și în străinătate: RFG, Grecia, Liban, Sudan, Israel, Yemen, Mali, Coreea de Nord. Coautor la „Dicționarul Medical”, „Stările precanceroase și diagnosticul precoce al cancerului” (Centenarul Ins. Babeș, 1987). Secretar general al filialei București a Uniunii Științelor Medicale, președinte al Societății de Morfopatologie — filiala București, membru în Sfatul Științific al Ministerului Sănătății, membru în Colegiul de redacție al „Revistei de Morfologie normală și patologică”, membru în Colegiul de redacție la revista „Morphologie et Embryologie” (Editura Academiei Române), membru în Comisia internațională a Trichinelozei cu sediul la Wroclaw (Polonia), membru al Uniunii Medicale Balcanice, membru al Comisiei internaționale de implantologie din Bremen (Germania), membru al Societății Internaționale de Odontologie și Paradentologie cu sediul în Bruxelles (Belgia). A fost citat în „Men of Achievement” ediția a V-a (1978) Internațional Biographical Centre Cambridge, England și în „The International Register of Profiles”, Edition IV/V, Cambridge, England, 1981. I s-a decernat Medalia „Albert Einstein” de bronz 1989, Universal Intelligence Data Bank of America. De asemeni medalia „Nerses Șnorhali” oferită de Sanctitatea Sa Vazken I, Patriarh Suprem și Catolicos al tuturor armenilor (1978). În întreaga sa carieră pedagogică a pregătit peste 20000 de studenți atât din țară cât și din străinătate. Profesorul universitar dr. Kricor Pambuccian a avut o prezență activă și în viața comunității armene din care făcea parte. Timp de 50 de ani (1945-1994) a fost vice-președinte al Consiliului eparhial al bisericii armene din România, iar prin hotărârea IPSS arhiepiscopul Dirayr Mardighian, a fost numit președinte de onoare. Om de aleasă cultură, K. P. îl cita adesea pe Homer: „un medic valorează cât mulți oameni”. Iar lozinca vieții sale, un vers din „Faust”, de Goethe, rostit de corul îngerilor: „Pe acela noi îl mântuim, care veșnic năzuiește pentru binele omenirii”. K. P. și-a iubit, fără nici-o ierarhizare, cu aceeași patimă, familia, neamul, biserica și profesia. La împlinirea vârstei de 80 de ani (9 iunie 1996), Uniunea Armenilor din România și întreaga colonie armeană din București, cu participarea largă a unor reputați profesori și medici, colegi, sau discipoli ai lui Hippocrat, l-au aniversat, în mod sărbătoresc la Biblioteca armeană „Dudian” din Capitală, pe veneratul profesor și om de știință, Kricor Pambuccian. La numai câteva zile după această aniversare, destinul a vrut ca în ziua de 14 iunie 1996, profesorul să închidă ochii pentru veșnicie.
Izvoare:
Aida Cozighian-Hulubei: „Prof. Univ. Dr. Kricor Pambuccian, marcantă personalitate a medicinii românești”, în „Ararat”nr. 58/1994.
