GOILAV, Maria-Pye

Supranumită „armeanca de la Rân­ghilești” (1887-1929). Theo­dor Goilav, străbunul genera­ției botoșănene (1667), se ocupa cu negoțul, creșterea vitelor și agricultura. În 1865, un descendent al acestuia, Christea Goilav, cumpără mo­șia Rânghilești situată pe Prut care însuma 3.200 fălci. Aces­ta a fost bunicul Mariei Pye-Goilav. Tatăl Ma­riei, Jean Goi­lav, du­pă ce învață la școala ar­meană, studiază dreptul la Geneva și Bruxelles. Revine în țară, intră în magistratură, fiind pentru scurtă vreme pre­ședinte de Tribunal la Do­ro­hoi. Se re­trage la moșie. Frații săi, Ari­ton și George, ocupă scaune de senator. Sub acești Goi­lavi, moșia de la Rân­ghilești prosperă cu platanții, viță de vie, indiguiri, o fabrică de spirt, grajduri, cu o capa­citate de 500 de vite și 1.000 de porci. Aici lucrau 200 de func­ționari și muncitori, iar în timpul sezonului, 1.300. Aces­ta este cadrul în care a co­pilărit Maria Goilav-Pye. Soțul ei, britanicul Philiph Pye, pe care l-a cunoscut în Elveția, scria despre ea, în „Scrisori cu note biografice”, Botoșani 1931: „Studiul naturii, echi­tația și interesul pentru agricultură le avea de la Rân­ghilești”. După studii într-un pen­sion la München, Maria Goilav se tratează, timp de doi ani, în Elveția, suferind de-o laringită complicată. Se stinge din viață tânără, la 24 aprilie 1929. A fost înmormântată la cimitirul armenesc din Botoșani.