Aritonovici, Ilie

Capul unei cunoscute familii de armeni din zona Botoșanilor, de fel din Bucovina, proprietar de pământ după 1800, în comunele Bivol, Hănești, Gămești. Unii membrii ai familiei aveau funcții la curtea domnească (vezi: Hrisovul lui Scarlat Alex. Callimachi din 1814 prin care se recunosc drepturile și meritele lui Ilie Aritonovici „biv. Căpitan de Dărăbani”). Treptat, membrii familiei, după renunțarea la supușenia austriacă, vor solicita „împământenirea” lor în Moldova și integrarea lor în societatea civilă română. Ilie Aritonovici s-a aflat printre primii armeni din Botoșani care a creat „Fondul Familial”, al cărui scop consta în sprijinirea prin donații bănești a unor instituții românești: școli, primării, biserici, etc. Astfel soții Ecaterina și Ilie Aritonovici au donat în anul 1906 „Societății de binefacere Vatra Luminoasă” – patronată de Regina Elisabeta – sume mari de bani. Printr-o adresă însoțită de o carte poștală ilustrată, cu semnătura autografă, Regina Elisabeta mulțumește Ecaterinei Artinovici „din tot sufletul și cu toată bucuria pentru darul cel frumos.” Într-o serie de documente ce se află la Direcția județeană Botoșani a Arhivelor Naționale, se atestă că și urmașii acestora posedau „fonduri familiale armenești” în scop umanitar. Printre ei, copii și nepoți: Maria Margareta Aritonovici, căsătorită cu un membru al familiei Cavalerului Zadorovici (1881), proprietar de pământ în județul Dorohoi (Gămești), armeni din Bucovina, precum și Ștefania Manușica, căsătorită cu Dr. A. Manea, de asemenea o familie notabilă de armeni din Botoșani. Valerian Aritonovici, fiul lui Ilie, era un cunoscut agronom, autor de memorii și studii statistice privind agricultura în România postbelică, cu accent special pe posibilitățile de export ale produselor agricole românești. În anul 1855 apare la Iași „Memoriul și suplimentul, privind drepturile civile și politice ale armenilor din Moldova”, document care cuprinde o listă a „Hrisoavelor Domnești slobozite armenilor de domnii Principatului”. Iată un scurt fragment: „Armenii au fost folositori cămării gospod, folosirii alișverișului, agriculturii, industriei și comerțului.”

Izvoare:

Prof. Stela Giosan: „Fonduri familiale armenești în arhivele din Botoșani” (Ararat, nr. 141/1997).