VARTIC, Gheorghe(1928-1995)
Sculptor, muzeograf, restaurator, om de litere. A văzut lumina zilei în anul 1928, la 17 februarie, în ținutul Orheiului basarabean (cătunul Duma, comuna Dereneu). Străbunii lui, de obârșie armeană, primiseră pământ de la Domnitorul Ștefan cel Mare al Moldovei. Simțind armenitatea din sufletul părinților săi, Gheorghe Vartic, poet și autor publicat, dedică celui ce a fost Ion Vodă Armeanul, versuri înflăcărate: „Mi-e sângele din stirpea lui Ioan Cel Bun-Armeanul/Voevodul rupt în patru cu aprige cămile”… Primii ani de școală le absolvă în cătunul natal, după care se înscrie la liceul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Chișinău, pe care îl întrerupe din cauza cedării Basarabiei (1940). Urmează anii grei ai refugiului. Despărțit de ai lui, îi caută și-i găsește la Blaj. Aici își continuă studiile liceale la „Petru Maior”, până în anul 1948 când, ajutat de fratele său Niculai Vartic, doctor în medicină veterinară și profesor universitar, vine la Cluj, unde termină cursurile secundare la liceul „Micu Klein”, în mod strălucit. Vara, tânărul Gheorghe Vartic își petrece vacanțele școlare în orașul Târnăveni, la sora sa Ecaterina Vartic-Ciof, al cărui soț murise eroic pe câmpul de luptă. Aici, Gh. Vartic își dezvăluie dorința de a deveni sculptor, realizând în curtea Combinatului Chimico-Metalurgic din oraș o statuie de 3 metri înălțime, din piatră artificială, reprezentând un om cu o faclă în mână. În toamna lui 1948, sculptorul amator se înscrie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București și este repartizat la clasa maestrului Medrea. Din anul trei de studenție, Gh. Vartic studiază și muzeografia. În 1952 este încadrat ca muzeograf și restaurator la Muzeul de artă al României, unde organizează primul laborator din țară pentru restaurarea de monumente în piatră. A fost inspector principal în cadrul Direcției Patrimoniului Cultural Național, pentru conservarea și restaurarea monumentelor din țară. Ca restaurator a beneficiat de o bursă UNESCO pentru studii și specializare în Franța, Italia, Cehoslovacia. A participat la numeroase întruniri internaționale, unde a susținut comunicări științifice. Ca artist sculptor, Gh. Vartic a expus atât în țară cât și în străinătate. „Lucrările lui (Gh. Vartic), în care primează conținutul dramatic, au în vedere materia nebulotică. Pe tema Brâncuși a realizat un portret statuar, poate singurul din câte s-au făcut pe care Brâncuși l-ar accepta” (Ion Vlasiu). „Cred că principala calitate a sculptorului Vartic este această efuziune, această comunicare directă a unor gânduri și a unor simțăminte, pe care artistul le-a nutrit în fața materiei inerte” (academician Dan Grigorescu). „Maniera de lucru a portretelor sale mărturisește o mână aprigă (ardentă), uneori eruptivă” (Jean Claude Athané, sculptor Franța). „Lucrările lui Gheorghe Vartic aduc acel calm seren și solaritatea optimistă ce aparțin, cu determinate ineluctabile, culturii spațiului nostru, caracterizând un spirit și concretizările sale artistice” (România literară, nr. 42/1979).
Izvoare:
Maria Vartic – Ecaterina Vartic-Ciof: „Sculptorul Gheorghe Vartic” – monografie, 1997;
Fabian Anton: „Expoziție omagială Gh. Vartic”, Revista Ararat, nr. 134/1997.
