TZIGARA-SAMURCAȘ, Alexandru (1872-m?)
Profesor universitar de Istoria artelor la Cernăuți (1926). S-a născut în București (23 aprilie 1872), aparținând unei vechi familii de armeni din România. (Vezi: „Armenii în istoria și în viața românească” de profesor universitar Vlad Bănățeanu, Tipo-lito Țăranu, București, 1938). A studiat la Paris, Berlin și München unde și-a dobândit doctoratul în filozofie (1896). A predat la Școala de Belle Arte din București între anii 1900-1937; profesor suplinitor de istoria artelor la Universitatea din București (1911); Director al Muzeului de artă națională; fost inspector general al muzeelor. A reprezentat arta noastră cultă și populară la diverse congrese și expoziții internaționale. A condus revista „Convorbiri literare”. Dintre lucrări: „Muzeul neamului român” (1909); „Biserica Episcopală din Curtea de Argeș” (1913); „Izvoare de creații ale țăranului român (1948); „România la Expoziția din Barcelona (1930); „Columna Traiană” (1934); „Al. Odobescu (1935).
Izvoare:
Enciclopedia „Cugetarea”, București, 1940, pag. 869.
