SEROPIAN, Ervant (1923-1985)
Profesor, dr. docent, personalitate de seamă a științei medicale din România. S-a născut la Constanța în anul 1923, într-o familie de armeni modești. După ce termină liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu (1942), se înscrie la Facultatea de Medicină din București, pe care o absolvă cu succes în 1948. La început medic internist, cu preocupări pentru cardiologie. Mai bine de un deceniu, Ervant Seropian va lucra alături de șeful clinicii medicale a spitalulului Colțea din Capitală, reputatul profesor doctor academician Bazil Theodorescu, cu care va colabora la scrierea unor tratate de cardiologie, monografii și studii universitare. Începând din anul 1949, dr. Seropian se va dedica unei ramuri științifice medicale mai puțin cunoscută la noi în țară și, chiar în străinătate: alergologia. Cercetările lui în această direcție se efectuează în cadrul Institutului Medico-Farmaceutic, la clinica medicală „Fundeni” și la clinica medicală a spitalului „Dr. Carol Davilla”. Din anul 1973 el pune bazele unei clinici de alergologie în complexul spitalului clinic Fundeni, apoi în cadrul spitalului CFR Nr. 2 și ființează Clinica II medicală, destinată numai alergologiei. În anul 1961 i se conferă titlul de Doctor docent în științe, precum și de medic primar, pe care-l obține prin concurs. În paralel cu activitatea de cercetare, E. S. pregătește la catedra care i se oferă în cadrul învățamântului medical universitar, viitorii medici de specialitate în acest domeniu. Autor a peste 350 de lucrări tipărite în limba română și traduse în numeroase limbi internaționale. A fost invitat la diverse congrese, fiind recunoscut ca o mare somitate a lumii medicale, onorat cu numeroase titluri și distincții: membru al Societății Internaționale de medicină internă, membru al Academiei Europene de alergologie, membru în Comitetul executiv al Asociației medicilor „M.J. Purkyne” din Cehoslovacia, vicepreședinte al Asociației Internaționale de Astmologie și membru în comitetul său executiv, membru în Collegium Biologicum Europae. În țară a deținut funcția de secretar în cadrul unor Societăți medicale precum și funcția de președinte al secției de imunologie clinică și alergologie. A participat la schimburi de experiență cu medici renumiți din Hamburg, Bonn, Berlin, Paris, Londra, Roma, Montreal, New-York, Caracas, Basel, Zürich, Sofia etc., precum și la dezbateri medicale la Atena, Lisabona, Marsilia, Tokyo, Viena, Clermond Ferrand, Ierusalim. Promotor al ramurii de alergologie în știința medicală, Ervant Seropian creează o școală pregătitoare de medici specialiști în acest nou domeniu. Într-un interviu publicat în „Contemporanul”, profesor dr. docent Ervant Seropian explică: „Necesitatea asistenței medicale ne-a obligat să asigurăm o repartiție geografică judicioasă pe județe. Astfel, în perioada 1975-81 am asigurat necesarul de cadre specializate în alergologie pentru jumătate din județele țării. Școala medicală română de alergologie și-a afirmat existența, iar discipolii săi vor asigura peste decenii, mersul ei ascendent”. Din nefericire n-a reușit să-și vadă visul împlinit în totalitate. Martor al unei tragedii care l-a zguduit, pierzându-și mama și fiica în cutremurul din 1977 — omul care a însănătoșit mii de oameni, n-a putut lupta cu propria lui suferință. Fiu al acestei țări și al comunității armene din România, profesor, dr. docent Ervant Seropian a încetat din viață în urma unui stop cardiac în ziua de 7 august 1985. Discipolii lui, pentru a-i păstra memoria, au creat în București, Fundația care îi poartă numele.
Izvoare:
A. Andonian, articol publicat în „Ararat” (seria nouă) — „Prof. Dr. Docent Ervant Seropian”.
