AMAN, Theodor, (1831-1891)

Pictor și grafician, care a contribuit la dezvoltarea mișcării artistice românești din sec. al XIX-lea. S-a născut la Câmpulung. Fiul mai mic al serdarului Dumitru (Garabet) Aman din Craiova. Studii în țară și la Paris. Elevul lui Lecca, la Craiova. La Paris lucrează în atelierele lui Martin Drolling, Picot. A fost influențat de Delacroix. A participat activ la Revoluția din 1848 și la unele evenimente ale epocii. Multe din compozițiile lui au subiecte istorice, înfățișând momente din lupta românilor pentru libertate, unitate și independență națională. Un loc de frunte în opera lui îl ocupă tablourile „Hora Unirii la Craiova” (1857), „Vlad Țepeș și solii turci”, „Izgonirea turcilor la Călugăreni”. La Constantinopol este primit de Sultan căruia îi prezintă tabloul „Bătălia de la Oltenița”. În timpul războiului din Crimeea realizează tabloul „Bătălia de la Alma”, lucrare expusă la Expoziția Universală de la Paris (1855). Aman a imortalizat în pânzele sale momente inspirate din viața țăranilor: „Hora la Aninoasa”, „Pe terasă la Sinaia” precum și multe autoportrete. Datorită străduințelor lui se instituie în România două Școli de Arte Frumoase, la București și la Iași. A ocupat funcția de director al Școlii din București, până la moarte. În afară de pictură s-a preocupat de sculptură și arte decorative. Conform unor biografi opera lui cuprinde trei mii de lucrări. În București se află Muzeul, care îi poartă numele, într-o fostă locuință a artistului, construită și împodobită după planurile și indicațiile sale.

Izvoare:

„Dicționar enciclopedic român”, București 1962;

„Enciclopedia Cugetarea”, 1940;

H. Kalpakian – „Romanahai cahută”, Ierusalim, 1979.