KHOREN, Simon (1888-1946)

Director în adminis­trația C.F.R., publicist. Născut în anul 1888 în orașul Gürün (Turcia). După ce absolvă școala primară armeană din orașul natal, își continuă stu­diile la Constantinopol la un liceu armean. Apoi, ur­mea­ză cursurile unei școli spe­ciale germane pentru căi ferate, înființată de statul german, căruia i-a fost concesionată construcția căilor ferate turce. După absolvirea acestei școli speciale, Simon Khoren este angajat de administrația căilor ferate turce din orașul Alep, unde lucrează o perioadă de timp. În 1921, puternic afectat în urma genocidului din 1915, Simon angajează cu bani grei de la un turc o barcă cu motor, pentru a prinde din urmă un vas cu pa­vilion ne­cunoscut, care tocmai părăsise țărmul turcesc. Spre no­rocul lui, vasul era românesc și se îndrepta spre Constanța. Ajuns în România, la început S. Khoren găsește un adăpost sigur la ferma lui Harutiun Frenghian din Arad. Poliglot, având o predilecție aparte pentru învățarea limbilor stră­ine, într-un an, doi, își însu­șește și limba română, ajun­gând astfel să converseze în șase limbi: armeana, turca, ara­ba, franceza, germana și româna. În anul 1923 i se ofe­ră o slujbă în administrația C.F.R. din București, unde urcă cu pași repezi treptele ierarhiei funcționărești, ajun­gând inspector, apoi director al biroului oficial de voiaj pentru transporturi internaționale. În anul 1930, S. Khoren obține aprobarea conducerii superioare a C.F.R. pentru edita­rea în limbile română și fran­ceză a „Revistei feroviare române” (Revue feroviaire roumaine). Se remarcă apoi editând un excelent Album de fotografii, o istorie în imagini a Căilor Ferate Române. Zia­rele epo­cii, Universul, Dimi­neața, Viitorul, precum și Nor Arșa­luis, au înserat în paginile lor rânduri elogioase la adresa editorului. A fost reprezentantul C.F.R., în calitate de co­misar, la Standul românesc al Expo­ziției interna­țio­nale de la Paris din anul 1936. Perso­na­litate cunoscută și apreciată în cadrul comu­ni­tă­ții armene, S. Khoren a fost a­les (1934) delegat la Congresul Eparhial, din partea comunităților ar­mene din Craiova, Turnu Se­verin și Pitești. Condeier de prestigiu, S. Khoren a colaborat, mulți ani, la ziarul „Nor Arșaluis”, semnând sub pseu­donimul Meghu (Albină). A trecut în neființă, în plină pu­tere creatoare, în urma unui stop cardiac chiar pe pe­ronul gării de nord din București, la 2 septembrie 1946.


Izvoare:

G. Artiunian: „Si­mon Khoren”, articol omagial în Revista Ararat, nr.22/1992.