AVAKIAN, Arutiun, (1903-1990)

S-a născut la Cetatea Albă. Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Având un debut artistic remarcabil și-a dedicat întreaga viață și operă, spiritualității creștine, pe care a slujit-o ca puțin alții dintre pictorii noștri contemporani. După studii elementare, absolvite la școala armeană din orașul natal, urmează liceul. În 1922 se înscrie la Institutul de Belle Arte din București, clasa maestrului Camil Ressu. După absolvire, expune la Salonul Oficial, expoziție periodică în colectiv a artiștilor plastici din România. Tot din această perioadă datează și primele preocupări privind pictura murală religioasă. Sunt apreciate, în mod deosebit, lucrările de pictură în frescă executate la diferite biserici parohiale din țară. Este autorul picturii integrale a bisericii din Horezu (Vâlcea). A fost așezat printre fruntașii generației sale ca pictor de înaltă valoare artistică, ce s-a dedicat, îndată după Primul Război Mondial, picturii noastre tradiționale. A. A. este unul dintre artiștii care a redescifrat în lucrările executate, adevărata esență a picturii ortodoxe, căreia i-a adăugat o nouă strălucire și o nouă experiență, marcate prin deosebite calități compoziționale, cromatice, etc. S-a dăruit, o întreagă viață, operei de îndrumare a tinerilor pictori, străduindu-se să ridice din rândurile lor noi și noi artiști de seamă, fiind profesor la școala de pictură bisericească și restaurare, care a funcționat, între cele două războaie mondiale pe lângă Patriarhia Română. A întocmit cu pricepere și răspundere planuri cuprinzătoare pentru construirea de către Patriarhie a unui vast complex, dedicat executării și restaurării picturilor bisericești a icoanelor. A fost membru al Comisiei de pictură bisericească, mai bine de 30 de ani, un sfetnic prețios al acesteia. A trecut în lumea umbrelor, lăsând pe masa sa de lucru noiane de fișe ale pictorilor de biserici, destinate unei antologii legată de activitatea acestora.

Izvoare:

Revista „Ararat”, nr.4/1990.