Agop, (Pietrarul)

Într-o mo­nografie a orașului București scrisă de George Potra („Din Bucureștii de ieri”, Editura Științifică și Enciclopedică, București 1989, p. 348-360) găsim câteva informații referitoare la figura unui armean cunoscut sub numele de Agop Pietrarul, stabilit pe aceste meleaguri încă de la începutul secolului al XIX-lea. Odată cu introducerea Regu­lamentului organic în Țările Române (1831-1834) s-au creat condiții pentru realizarea unor lucrări edilitare în Bucu­rești, astfel ca orașul să poată arăta ca un centru urbanistic civilizat. Printre lucrările prio­ritare s-a înscris și construirea Bulevardului de pe Dealul Mitropoliei (1832-1833), precum și înălțarea unui monument în memoria ostașilor ruși, și a unui Ceasornic solar. Aceste două lucrări au fost executate de un pietrar ar­mean pe nume Agop. Docu­mente ale vremii, păstrate în Arhivele Statului din București (Vornicia din Lăuntru, dosar nr. 6499/1832 și 930/1848) precum și în Arhivele Mitro­poliei București, pachetul nr. 436, atestă că monumentul a fost construit sub îngrijirea pie­trarului Agop. În 1832, lu­na octombrie, acesta s-a aflat la Câmpulung-Muscel în ve­derea alegerii pietrei necesare construirii monumentului. Lu­crarea s-a încheiat în martie 1833. În vara anului 1848, în timpul Revoluției, înscrip­țiile de pe monument au fost ava­riate de către norod „apoi refăcute de Caimacanul Cons­tantin Cantacuzino, dăinuind până la începutul secolului XX”. Cea­laltă lucrare, Cea­sor­nicul so­lar, de pe Bulevardul Dealul Mitropoliei, un soclu înalt, placat cu marmură, a apar­ținut aceluiași Agop. Cu timpul, ambele zidiri au dispărut.

Izvoare:

Edvard Jeamgo­cian: „Armeni din Bucureștii de altă dată”, Revista Ara­rat/1998